Selectiuni discografice
Un omagiu adus compozitorilor si Casei de Discuri ElectrecordSursa: Discomania
12/11/2007
Margareta Paslaru va ramane vesnic in inimile romanilor, care si-au trait tineretea cu muzica si filmele ei.
Pe vremuri i se spunea “Paslarita”. A facut performanta in muzica la 15 ani si a fost primita cu bratele deschise in teatru si cinematografie. Margareta – un mit al muzicii usoare romanesti!
Videoclip Lasa-mi toamna, pomii verzi! / clickPaslarita noastra a mai fost numita Vedeta, Zana, Regina, Diva.
Dar dansa a declarat in emisiunea "Nasu", ca ramane Artista Margareta Paslaru.
Supervedeta anilor '60-'70,cum o numeste Grigore Petreanu, Dir.Electrecord, sau , "personajul Margareta Paslaru"cum a numit-o Mircea Alexandrescu, in revista Cinema 1969, a ocupat primul loc în clasamentul de popularitate timp de 72 de luni, consecutiv, in sondajul national al revistei "Flacara" 1967-1972. Sondajul a fost intrerupt, dar ascensiunea Margaretei Paslaru a continuat
Margareta Pislaru in studioul TVR acompaniata de orchestra Radio sub bagheta maestrului Sile Dinicu Galerie fotodiscografica - selectiuni(
In ordine cronologica)
Anii '60 / Chemarea marii, Mandolina mea, Pe aripa vantului, Iubire, iubire, Cum e oare?, Doua randunici, Ochii tai, Nu stiu, Sunt osanca bine-mi pare, Bade palarie noua, Ce stii tu, Seri la malul marii, Cu tine rad, cu tine plang, Tru-li-lu-li-la, Cei care se iubesc, Am luat vacanta, Parca, parca tin la tine, Uitarea, Nu mai plange Baby, Toata tineretea mea esti tu.
Anii '60 / Tarina de la Gaina, Valeleu, Aseara ti-am luat basma, Pe deal pe la Cornatel, Ionel, Ionelule, Si tu imi placi, Marea mea iubire, Unde esti?, Romanticii '67, Trandafirii tai, Acasa mi-e gandul, Ninge-ntr-una, Nu pot sa te sufar, Rata, Ale tale, Fete si baieti, De ce-ai venit, de ce-ai plecat?
Anii '60 - '70 / Citesc in inima ta, Viva Maria, Felicitari, Un baiat, Ce dor imi e sa fiu acasa iar, Doar muzica, Delilah, Acesta e cantecul meu, Daca pleci, De ce-ai plecat?, Ma mai gandesc la dumneata, N-am nici o vina, Azi vreau sa rad din nou, Asa e viata, Boung-bang-a-bang, Iubire absurda, Vara, Un pisoi de catifea, Un spin si un trandafir, Ninna-Nanna, Strainul, Inima.
Anii '70 - '80 / Poate stie cineva, M-am jurat, Plang cat vreau, Azi mai mult ca ieri, Timpul, Soldatelul, Degeaba, Daca ai ghici, In gradina bucuriilor, Bui, bui, bui, Vei pleca, Iuppi-du, Maine, maine, maine, Mai bine soarta lui Sisif, Ecou, ecou, ecou, Despotici in uimire, Harap Alb, O noapte alba.
Anii '80 - '90 - 2000 / Soare cu dinti, Lasa-mi toamna, pomii verzi!, Pasarile nu mor niciodata, Un pod peste ocean, Am cantat, Septembrie, Un copil uitat, Bucuria de a canta, Romanta soarelui, Cheia, Inima-i un telefon, La un pas de fericire, Our Day, Children's Day, Tatal nostru, Pasiunea, Tigara, Spune tu care stii atat de multe, Alergatori de cursa lunga, Vre-o zgatie de fata.
2000 / Lasa-mi toamna, pomii verzi!, Balada, Cine stie?, Cu tine rad, cu tine plang, Chemarea marii, Cum e oare?, Margarete, Veronica, Tulburatoare e aceasta primavara, Florareasa, Orice zi e o primavara.
2000 / Florareasa, Nu vreau sa moara florile de mar, Margarete, Trandafirii tai.
DVD - 2000 / Margareta Paslaru de dragul copiilor, Veronica, Veronica se intoarce.
Curtea Veche Publishing la Bookfest 2009 & Programul lansărilor Curtea Veche Publishing la Bookfest 2009
Iunie 2009- Lansare ”Basme fermecate” povestite de Margareta Pâslaru, în parteneriat cu Itsy Bitsy
Audiobookul pentru copii „Basme fermecate” cuprinde unele dintre cele mai frumoase poveşti ale lui Hans Christian Andersen, care au încântat generaţii de copii, în minunata lectură a actritei Margareta Pâslaru. Binecunoscută pentru rolul educatoarei din filmul Veronica, Margareta Pâslaru revine astfel la universul copilăriei si la actorie, sub o altă formă. Copiii vor putea asculta „Lebedele sălbatice”, „Dârzul soldătel de plumb”, „Printesa si bobul de mazăre”, „Privighetoarea” si „Vesmântul cel nou al regelui”.DebutMargareta Pâslaru, elevă, debutează în muzica uşoară în anul 1958, la Casa de Cultură Griviţa Roşie, acompaniată de Paul Ghenter. Acolo este descoperită de Ileana Pop. Împreună cu Vlad Batca, Ileana Pop realizează transmisii televizate de la Casa de Cultură, în care apare şi Margareta Pâslaru. Urmează Premiul I pe Capitală la Festivalul artiştilor amatori.
George Grigoriu, o aude şi compune special pentru Margareta „Chemarea mării”, cunoscut şi sub numele „Şi-n apa mării”, care devine primul ei mare şlagăr românesc. Este prima înregistrare la Radio Bucureşti. Tot „Chemarea mării” marchează şi debutul discografic al Margaretei, 20.000 exemplare, cu care bate recordul de vânzare al anilor '60.Margareta Paslaru lanseaza slagar dupa slagar, inspirand 65 de compozitori care scriu pentru ea.
George Grigoriu, Temistocle Popa, Florin Bogardo,
Radu Serban, Paul Urmuzescu, Edmond Deda,
Aurel Giroveanu, Camelia Dascalescu, V. Veselovski,
Nicolae Kirculescu, Ion Cristinoiu, Stefan Cardos,
Noru Demetriad, V. Vasilache Jr., Elly Roman,
Gherase Dendrino, Henry Malineanu, Gelu Solomonescu,
Ionel Fernic, Dan Beizadea, Constantin Alexandru,
Constantin Barsan, Grigore Florian, Dan Ardelean,
Ileana Toader, Remus Teodorescu, Mihai Dumbrava,
Marcel Ionescu, Sergiu Malagamba, Sile Dinicu,
H.Sobe, Andrei Prosteanu, Ion Vasilescu, Marius Teicu,
Misu Iancu, Horia Moculescu, Marcel Dragomir,
Cornel Fugaru, Dan Mandrila, Vasile Sirli,
Costel Zaharia, Alexandru Mandy, LaurentiuProfeta,
E.Flavian, George Zbarcea, RamonTavernier,
Aurel Manolache, Adrian Antonescu, Florentin Delmar,
Gabriel Margarint, Petre Mihaiescu, Ion Calistrache,
Adalbert Winkler, Emanuel Ionescu, Mihaela Boboc,
Mauriciu Vescan, Dinu Serbanescu, Nicolae Valeriu,
Valentiu Grigorescu, Dan Dimitriu, Titel Popovici,
Dan Stefanica, Dan Stoian, Enrico Fanciotti,
Ovidiu Lipan Tandarica, Jolt Kerestely.
Câştigătoare a numeroase premii în ţară şi peste hotare, Participantă şi premiată la aproape toate ediţiile Concursului şi Festivalului de muzică uşoară românească Mamaia.
A fost acompaniata si a cantat sub bagheta maestrului
Sile Dinicu dirijorul Orchestrei Radio; de Teodor Cosma, Alexandru Imre si Dan Mandrila, dirijorii orchestrei Casei de Discuri Electrecord; Nicusor Predescu, Victor Predescu, Ion Budisteanu, in spectacolele si inregistrarile folclorice.
In turneele din tara si de peste hotare a fost acompaniata in recitaluri de grupurile orchestrale conduse de Paul Ghenter, Petre Firulescu, Alexandru Imre, Rolf Albricht, Formatia Sincron condusa de Cornel Fugaru, Formatia Romanticii condusa de Mircea Dragan, de formatia Savoi, condusa de Marian Nistor, formatia Perpetum Mobile condusa de Ion Cristinoiu, grupul Radu Goldis.
Grigore Petreanu: Cand iti propui sa asterni cateva ganduri despre Margareta esti pus in dificultate nestiind la care din virtutiile acestei indragite artiste sa-ti indrepti mai intai gandul. A debutat in muzica usoara de timpuriu, la varsta adolescentei iar debutul a fost o explozie, dobandind o rapida popularitate si in foarte putini ani devine o stea a genului. Glasul ei inconfundabil, prezenta fermecatoare dar mai ales stilul de interpretare cu totul personal o plaseaza in elita muzicii usoare. Unii din cei mai importanti compozitori ai genului printre care: George Grigoriu, Temistocle Popa, Radu Serban, Vasile Veselovski, Camelia Dascalescu, Florin Bogardo, Marcel Dragomir, Marius Teicu, ii dedica piese, iar Margareta le transforma in slagare.
Ea insasi s-a remarcat ca o inspirata compozitoare, multe din piesele pe care le creaza obtin un mare succes de public.
A jucat in teatru si nu din cel mai facil, alaturi de mari artisti ai scenei romanesti, fara ca prezenta ei sa paleasca alaturi de aceste mari personalitati; dimpotriva, harul cu care Dumnezeu a inzestrat-o, marele ei talent, au dat stralucire spectacolelor in care a jucat. A facut film cu egala daruire si acelasi succes nedezmintit. Toate aceste daruri fac din Margareta un artist complex si complet ceea ce explica in buna masura marea ei popularitate si dragostea cu care este inconjurata de numerosii ei fani (2000).
Si iata cum o piesa simbol, creatie a Margaretei,
“ Lasa-mi toamna pomii verzi”, aduna astazi
intr-un album remarcabil un buchet de cantece al caror farmec capata in prezent noi valente,
acelea de a fi balsam al multor necazuri pe care omenirea le aduna in ultima vreme, intr-un
volum ingrijorator de mare. S-o iubim in continuare pe Margareta si pentru aceasta aplecare,
de o rara noblete, peste apasarile si supararile vietii, pe care EA, prin dragoste, pasiune
si daruire de sine, o crede mereu in sensibila ameliorare.
Dumitru MorosanuGrigore Petreanu (continuare): Dar cred ca virtutea cea mai de seama a Margaretei, dincolo de harul si talentul sau este munca, seriozitatea si minutia cu care isi pregateste fiecare aparitie, ceea ce exprima in gradul cel mai inalt respectul ei fata de public. Aparenta improvizatiei si a spontaneitatii ascund in spatele lor o munca minutioasa, o pregatire temeinica, o permanenta stradanie de slefuire a mijloacelor de expresie, o neincetata dorinta de perfectionare si autodepasire caracteristica numai artistului autentic.
Imi staruie in minte si astazi sedintele de inregistrari in studio, cand Margareta pregatea un nou disc. Ele decurgeau cu o cursivitate uimitoare, cu o siguranta de ceasornic fara opinteli si repetate reluari, cum adesea se intampla chiar multor vedete. A lucra cu Margareta era o incantare, fapt ce i se datora si care confirma inca odata seriozitatea si temeinicia cu care ea se pregatea pentru fiecare nou demers artistic.
Nu pot pune punct acestor randuri fara a dezvalui faptul ca in cazul Margaretei, artistul este dublat de un om de o aleasa noblete sufleteasca, cu o mare iubire de oameni si care consacra multa din energia sa alinarii suferintelor celor aflati in nevoie. (2000 - Directorul general al Casei de Discuri Electrecord)
Dintr-un vast repertoriu, doar o parte a fost inregistrat - peste 650 de melodii - multe altele fiind interpretate peste hotare sau in concerte ne televizate. Compozitoare si textiera de muzica usoara, interpreta de muzica populara, actrita de teatru si film, Margareta a fost sarbatorita in 2008 la Uniunea Compozitorilor din Romania cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la debutul sau
Timpul, Daca ai ghici, Diamant fermecat,
Lasa-mi toamna, pomii verzi!, A nimanui, Tigara, Tata, Batranul comisionar, Se balbaia, Cheia fericirii, Anotimpurile dragostei, Dar speri, Avioane de hartie, Ceasul e un vrajitor, Ce bine ar fi, Dambovita apa dulce, Soldatelul, Dragoste flamanda, E o lupta in toate cele, Emotii, Toate- toate trec, Tulburatoare primavara, Turneul, Duminca fara el, Balada focului, Pasiunea, Alergatori de cursa lunga, Spune tu care stii atat de multe, Ecou, ecou, ecou, Despotici in uimire, Mai bine soarta lui Sisif, Pasarile nu mor niciodata, Eu si timpul, Flacari, Romanta soarelui, Tare-am fost, Omul bun invinge, Rugaciunea Tatal nostru, si altele.
Scanteia Tineretului (marti-18 martie 1969) Margareta paslaru ne raspunde "Cum va simtiti ca vedeta internationala?" - Drept sa va spun, am auzit atatea interpretari date termenului de vedeta, incat nu ma angajez cu vreun raspuns pana ce nu definesc eu ce inteleg prin aceasta. Ar exista o varianta a termenului, caracterizata prin ifose, aututstiutorism, indecenta, ma rog tot ceea ce se spune despre un artist care "face pe vedeta". Daca e sa accept realmente denumirea de vedeta, apoi inteleg prin ea munca,seriozitate, pasiune, perseverenta, tot ceea ce face ca prin comportament artistic sa dobandesti aprecierea unanima.
-------------------------------------------------------
Continuarea in partea a 2-a la "Arhiva discografica"
(discuri individuale, colective, compozitori, festivaluri, premii,compozitii)
Echipa: Admiratori forever...Margareta
Colaborator blog: George Serban
------
